POLONIA PREIA PREȘEDINȚIA UE

Președinția poloneză începe în contextul incert al venirii la putere în SUA a lui Donald Trump, pe 20 ianuarie, iar europenii se tem de o "dezangajare" a americanilor în Ucraina și de tensiuni comerciale cu americanii.

Din ce în ce mai ambițioasă pe scena europeană, Polonia preia de la Ungaria președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie, schimbare salutată cu ușurare la Bruxelles.

Timp de 6 luni, este de așteptat ca Varșovia să aibă un joc mult mai orientat spre conlucrare decât Budapesta în efortul de a face să progreseze problemele europene - începând cu sprijinul pentru Ucraina, Polonia fiind unul dintre cei mai fervenți apărători ai acestuia, în timp ce Viktor Orban a stârnit iritarea Bruxellesului cu vizita sa la Moscova, în iulie, pentru a se întâlni cu Vladimir Putin și cu inițiative luate fără consultare, notează France Presse.

Președinția ungară s-a dovedit "destul de exasperantă" pentru alte țări europene, rezumă Guntram Wolff, de la Centrul de cercetare Bruegel, cu sediul la Bruxelles.

"Toată lumea așteaptă cu nerăbdare un nou început", confirmă un diplomat, vorbind sub rezerva anonimatului.

Președinția poloneză începe în contextul incert al venirii la putere în SUA a lui Donald Trump, pe 20 ianuarie, iar europenii se tem de o "dezangajare" a americanilor în Ucraina și de tensiuni comerciale cu americanii.

"Suntem într-o perioadă de provocări extreme, cu un război chiar lângă noi", în Ucraina, subliniază ambasadoarea Agnieszka Bartol, reprezentantă permanentă a Poloniei la Uniunea Europeană.

Timp de jumătate de an, Polonia a acordat prioritate securității europene, fie în plan militar, economic sau energetic.

Guvernul polonez intenționează, de asemenea, să investească în lupta împotriva imigrației ilegale și așteaptă înainte de summitul european din martie propunerea Comisiei privind facilitarea expulzărilor.

Problemă se va afla pe ordinea de zi "foarte repede", insistă Agnieszka Bartol, care consideră că pactul privind azilul și migrația, adoptat în mai 2024, dar căruia Polonia i s-a opus, este insuficient.

În dosarul migrației, guvernul lui Donald Tusk a obținut undă verde de la Comisie pe 11 decembrie pentru anumite limitări excepționale ale dreptului la azil, în cazul 'instrumentalizării' migranților de către Rusia. Polonia acuză Rusia și Belarus că folosesc afluxul de migranți la granița sa pentru a destabiliza regiunea.

"Coabitare foarte grea"

Printre alte aspecte ale președinției poloneze, Varșovia ar urma să susțină "pactul pentru o industrie curată" pe care Comisia Europeană trebuie să-l prezinte la sfârșitul lunii februarie.

Polonia s-a poziționat în acest sens devenind lider european în producția de baterii cu litiu pentru vehicule electrice.

"Polonia este bine plasată pentru a-și valorifica președinția astfel încât să obțină un acord asupra unui program robust de investiții al UE în tehnologii curate", consideră Neil Makaroff, membru al grupului de reflecție Strategic Perspectives.

Țara cu aproape 37 de milioane de locuitori rămâne totuși foarte dependentă de cărbune, sursa a 63% din producția sa de energie electrică în 2023. Totuși, Polonia încearcă să se îndrepte către surse regenerabile, asociate cu proiectul de punere în funcțiune a unei prime centrale nucleare până în 2030.

În ceea ce privește clima, europenii trebuie să negocieze în cursul anului obiectivul propus de Comisie de a reduce emisiile de gaz cu efect de seră cu 90% în 2040, față de 1990. Discuțiile însă abia au început, iar unele ONG-uri se tem că președinția poloneză nu va fi deschisă pe această temă și că va trebui să se aștepte preluarea ștafetei de către Danemarca, la 1 iulie.

Exercitată pe rând de fiecare stat membru timp de șase luni, președinția prin rotație a Consiliului UE are o dimensiune simbolică, dar poate da un impuls blocului celor 27.

Ambițiile Poloniei ar putea fi, totuși, limitate de calendarul electoral național. În 2025 sunt prevăzute alegeri prezidențiale în 2025, ceea ce l-ar putea încuraja pe Donald Tusk să se arate prudent pe scena europeană.

"Acest lucru constituie un handicap deoarece se află într-o coabitare foarte dificilă", amintește un diplomat european. Polonezii "se vor poziționa întotdeauna în marile probleme în raport cu alegerile prezidențiale".

Polonia se confruntă cu o coabitare delicată între guvernul pro-european Tusk și președintele conservator Andrzej Duda, apropiat de partidul naționalist polonez Lege și Justiție (PiS) și care și-a folosit dreptul de veto față de majoritatea inițiativelor legislative guvernamentale.