PESTE 100 DE DRONE AU FOST LANSATE DE RUSIA, DUPĂ CE KIEVUL ȘI UE AU CERUT UN ARMISTIȚIU DE 30 DE ZILE

Peste 100 de drone au fost lansate de Rusia asupra Ucrainei, în noaptea de duminică spre luni, după ce mai mulți lideri europeni s-au alăturat în weekend apelului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski referitor la un armistițiu de 30 de zile, începând de luni.

În atacul cu 108 drone a fost lovit un tren civil de marfă, iar mecanicul acestuia a fost rănit, au anunțat luni dimineața autoritățile ucrainene.

Apărarea antiaeriană ucraineană a distrus 55 de drone de atac Shahed lansate de Rusia începând de duminică ora 23:00 (20:00 GMT) în estul, nordul, sudul și centrul Ucrainei, au raportat Forțele aeriene ucrainene într-un comunicat pe Telegram.

Printre dronele lansate de partea rusă, 30 au fost de tip „momeală” care s-au pierdut pe traseu, fără să producă pagube, potrivit Agerpres.

Însă, în timpul atacului rusesc au fost lovite obiective din Odesa și Nikolaev (sud), Donețk (est) și Jitomir (centru), potrivit postului de televiziune ucrainean Kanal24 Ukraine.

„Propunerile de armistițiu sunt ignorate, atacurile ostile asupra infrastructurii feroviare (...) continuă”, a declarat compania ucraineană de căi ferate, Ukrzaliznîția, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

În cursul vizitei de sâmbătă la Kiev, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierii britanic și polonez, Keir Starmer și respectiv Donald Tusk, precum și noul cancelar german Friedrich Merz s-au alăturat apelului lui Volodimir Zelenski referitor la instituirea unui armistițiu „necondiționat și complet” de 30 de zile, avertizând Moscova că în caz contrar se va expune unor „noi sancțiuni masive”. Europenii au dat asigurări că acționează concertat cu Statele Unite ale Americii.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a calificat cererile de încetare a focului drept „ultimatumuri” și, la rândul său, a propus discuții directe cu Ucraina pentru joi pentru a înceta războiul, o inițiativă îmbrățișată de președintele american Donald Trump.

Vladimir Putin s-a pronunțat pentru reluarea negocierilor bilaterale pe baza protocoalelor de la Istanbul de la începutul anului 2022, care prevăd cerințe rusești ce echivalează cu o capitulare completă a Ucrainei, a apreciat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul în Statele Unite ale Americii.

Președintele rus a făcut această propunere în cadrul unei conferințe de presă, convocate ad-hoc la Kremlin, în noaptea de 10 spre 11 mai, după propunerea comună a Statelor Unite ale Americii, Ucrainei și Europei de încetare generală a focului pe o durată de cel puțin 30 de zile începând cu 12 mai.

Consilierul președintelui rus, Iuri Ușakov, a declarat că Rusia își va anunța în curând delegația la negocierile de la Istanbul și că aceste negocieri ar trebui să țină cont de „evoluțiile discuțiilor din 2022”, potrivit comentariului ISW publicat pe pagina sa oficială de Internet.

Putin și Ușakov se referă la proiectul de acord al Rusiei privind protocoalele de la Istanbul din aprilie 2022, care conțineau termeni ce echivalează cu o capitulare a Kievului și lasă Ucraina neputincioasă în a se apăra împotriva unei potențiale viitoare agresiuni ruse.

Wall Street Journal (WSJ) și New York Times (NYT) au relatat în martie, respectiv în iunie 2024 că au obținut mai multe versiuni ale proiectelor de protocoale de la negocierile de pace ucraineano-ruse din aprilie 2022 de la Istanbul.

Proiectele acestor protocoale cereau ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale de aderare la NATO și să-și modifice Constituția pentru a adăuga o prevedere de neutralitate care ar interzice țării să adere la alianțe militare, să încheie acorduri militare sau să găzduiască personal militar străin, instructori sau sisteme de arme pe teritoriul său.

Totodată, Rusia cerea ca ea însăși, precum și Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Republica Populară Chineză (RPC), Franța și Belarus să acționeze drept garanți de securitate ai acordului.

Potrivit documentelor, Moscova cerea și ca statele garante să denunțe tratatele și acordurile internaționale incompatibile cu neutralitatea permanentă a Ucrainei, inclusiv acordurile de ajutor militar.

Ca parte a protocoalelor de la Istanbul, Rusia solicita limitarea efectivelor armatei ucrainene la 85.000 de soldați, 342 de tancuri și 519 sisteme de artilerie.

În plus, Rusia a cerut atunci ca rachetele ucrainene să fie limitate la o rază de acțiune de 40 de kilometri, o rază care ar permite forțelor ruse să desfășoare sisteme și materiale critice în apropierea Ucrainei, fără să se teamă de lovituri.

Rusia, aceleași cereri, după 3 ani de război

În prezent, Rusia încearcă să reitereze aceleași cereri după trei ani de război, în ciuda faptului că forțele ucrainene au reușit să forțeze Rusia să se retragă din nordul Ucrainei, au eliberat porțiuni semnificative de teritoriu în regiunile Harkov și Herson și au încetinit ritmul de înaintare al Rusiei pe întreg teatrul de operațiuni.

Vladimir Putin continuă să ceară capitularea Ucrainei într-o încercare de a-și asigura obiectivele strategice prin tărăgănarea negocierilor, în timp ce caută să obțină câștiguri pe câmpul de luptă.

De asemenea, președintele rus continuă să ceară ca orice negocieri să abordeze „cauzele profunde” ale războiului în Ucraina, așa cum le percepe Moscova, ceea ce a afirmat și în cadrul conferinței de presă amintite.

În același timp, Vladimir Putin a sugerat că Rusia ar putea să accepte într-un final un armistițiu, dar a susținut că un „adevărat armistițiu” nu ar trebui să permită aprovizionarea cu arme a armatei ucrainene.

Kremlinul a susținut în mod repetat că Rusia trebuie să elimine „cauzele profunde” ale războiului în Ucraina, pe care oficialii ruși le-au definit ca fiind presupusa încălcare de către NATO a angajamentelor de a nu se extinde în Europa de Est și de-a lungul frontierelor Rusiei în anii 1990, 2000 și 2010, precum și presupusa discriminare de către guvernul ucrainean a etnicilor ruși, a limbii, mass-media și culturii ruse în Ucraina, mai notează ISW.