Parlamentul European își schimbă componența după alegerile din 6-9 iunie

Cetățenii cu drept de vot din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene - în jur de 373 de milioane de europeni - își vor alege, în perioada 6 - 9 iunie 2024, reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani.

Procedurile pentru alegerea Parlamentului European (PE) sunt reglementate atât de legislația europeană, care definește normele comune pentru toate statele membre, cât și de dispoziții naționale specifice, care variază de la un stat membru la altul. Dispozițiile comune stabilesc principiul reprezentării proporționale, norme privind pragurile și anumite incompatibilități cu mandatul de deputat în Parlamentul European. Numeroase alte chestiuni importante, precum sistemul electoral utilizat și numărul circumscripțiilor, sunt reglementate de legislațiile naționale, precizează PE pe site-ul său.

Datele alegerilor

Legea electorală a UE prevede că alegerile pentru Parlamentul European (PE) au loc o dată la cinci ani, într-un interval de timp de patru zile, de joi până duminică. În 2024, alegerile se vor organiza în statele membre ale Uniunii începând de joi, 6 iunie, până duminică, 9 iunie.

Olanda va da startul alegerilor joi, în 6 iunie, urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, și de Letonia, Malta și Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri și sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă și duminică. Celelalte 20 de țări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.

Rezultatele alegerilor vor fi disponibile în timp real pe site-ul dedicat scrutinului (https://results.elections.europa.eu/ro/)

Organizarea alegerilor

Alegerile europene se organizează conform legislației naționale a statelor membre, dar există și o serie de dispoziții comune stabilite în legislația Uniunii. Este necesar să se asigure reprezentarea proporțională. Majoritatea țărilor sunt organizate ca o circumscripție unică. Există însă și excepții: Belgia, Irlanda, Italia și Polonia își împart teritoriul în mai multe circumscripții.

Cetățenii Uniunii care locuiesc în alt stat membru decât cel de origine pot alege să voteze și să candideze în acel stat.

Cât privește listele electorale, există mai multe sisteme naționale, de la liste închise (pe care nu se poate schimba ordinea candidaților), până la liste semi-deschise (alegătorii pot schimba poziția candidaților pe o singură listă aleasă) și liste deschise (alegătorii pot alege candidați de pe mai multe liste).

Vârsta de vot este și ea stabilită de legislația națională. În majoritatea statelor membre se votează începând de la 18 ani. Excepție fac Grecia (17 ani) și Austria, Belgia, Germania și Malta (16). Vârsta minimă la care se poate candida variază în țările Uniunii, de la 18 la 25 de ani.

Votul este obligatoriu în cinci state membre (Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru și Grecia): obligația de a vota vizează atât cetățenii acestor state, cât și cetățenii UE înregistrați care nu sunt resortisanți ai statului respectiv.


Numărul eurodeputaților aleși?

Numărul eurodeputaților aleși din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri și se bazează pe principiul proporționalității degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o țară mai mare reprezintă mai mulți cetățeni decât un eurodeputat dintr-o țară mai mică.

Totalul numărului eurodeputaților nu poate depăși 750 plus președintele. În total vor fi aleși 720 de europarlamentari în iunie 2024, cu 15 mai mult decât la precedentele alegeri, organizate în 2019.

Numărul deputaților europeni care vor fi aleși de fiecare stat în iunie 2024 este: Germania 96, Franța 81, Italia 76, Spania 61, Polonia 53, România 33, Olanda 31, Belgia 22, Grecia, Cehia, Suedia, Portugalia și Ungaria câte 21, Austria 20, Bulgaria 17, Danemarca, Finlanda și Slovacia câte 15, Irlanda 14, Croația 12, Lituania 11, Slovenia și Letonia câte 9, Estonia 7, Cipru, Luxemburg și Malta câte 6.

În cea mai mare parte a statelor membre, alegătorii pot exprima voturi preferențiale pentru a schimba ordinea numelor de pe listă. În șase state membre (Germania, Spania, Franța, Portugalia, Ungaria și România) listele sunt însă închise (nu există posibilitatea voturilor preferențiale). În Malta și Irlanda, alegătorii ordonează candidații în ordinea preferințelor (votul unic transferabil).


Votăm partide naționale sau partide europene?

Alegerile se dispută între partide politice naționale, însă odată aleși, majoritatea eurodeputaților aleg să devină parte a grupurilor politice transnaționale. Majoritatea partidelor naționale sunt afiliate unui partid politic la nivel european.

Europarlamentarii alcătuiesc grupuri politice în funcție de afinitățile lor politice, nu de naționalitate. Fiecare grup este constituit de minimum 23 de europarlamentari din cel puțin un sfert din țările Uniunii Europene. Un deputat poate aparține unui singur grup politic. Unii eurodeputați nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, neafiliați.

În prezent, există șapte grupuri politice în cadrul Parlamentului European: Grupul Partidului Popular European (PPE), Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European (S&D), Grupul Renew Europe, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verzi/ALE), Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Grupul Identitate și Democrație (ID) și Grupul Stângii din Parlamentul European (GUE/NGL).

Fiecare grup politic își asigură organizarea internă, prin desemnarea unui președinte (sau a doi co-președinți, în cazul anumitor grupuri), a unui birou și a unui secretariat. Distribuția locurilor eurodeputaților în hemiciclu se face în funcție de apartenența politică, de la stânga la dreapta, cu acordul președinților de grupuri. Înaintea fiecărui vot din cadrul ședințelor plenare, grupurile politice examinează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare și depun amendamente.

Grupul politic adoptă o poziție în urma consultărilor din cadrul său. Niciunui membru nu i se poate impune o anumită variantă de vot.

Împreună cu reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, europarlamentarii dau formă și decid asupra noilor legi care influențează toate aspectele vieții din Uniunea Europeană, de la susținerea economiei la lupta împotriva sărăciei și schimbărilor climatice și la aspecte de securitate.

Parlamentul European aprobă bugetul Uniunii și supraveghează cheltuirea acestuia. De asemenea, Parlamentul European alege președintele Comisiei Europene, numește comisarii europeni și îi poate trage la răspundere.

Membrii Parlamentului European aduc chestiunile politice, economice și sociale importante în centrul atenției și susțin valorile Uniunii Europene: respectarea drepturilor omului, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept.

AGERPRES