CUM POATE OBȚINE DIASPORA CĂRȚI ELECTRONICE DE IDENTITATE

Toți cetățenii români din diaspora, stabiliți în orice altă țară din lume, vor putea beneficia de o carte electronică de identitate. Directorul Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP) din Ministerul Afacerilor Interne, chestorul de poliție Cătălin Giulescu, a explicat cum pot obține aceștia documentul și care sunt beneficiile pe care le aduce acest tip de buletin.

„Începând de ieri, toate unitățile administrativ-teritoriale, respectiv 3.188 de municipii, orașe, comune, sunt interconectate la sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă. Începând de ieri, activitatea de stare ciclă este complet digitalizată”, a spus directorul DGEP, marți, 1 aprilie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Potrivit chestorului de poliție Cătălin Giulescu, pentru domiciliu în străinătate, singurul document accesibil este cartea electronică de identitate.

„Având în vedere că versiunea a doua a acestui tip de act de identitate a fost pusă în circulație începând cu 20 martie la nivelul județului Cluj, mâine urmând să fie eliberate primele astfel de acte de identitate electronice, eu apreciez că într-un termen de 90 de zile acest tip de act de identitate electronic va fi disponibil doar la nivelul serviciilor publice comunitare din România și cetățenilor care își stabilesc domiciliul în afara țării.

Lucrăm intens cu colegii de la Ministerul Afacerilor Externe pentru a expune acest serviciu și la nivelul reprezentanțelor diplomatice și oficiilor consulare ale României din străinătate, neavând până în momentul ăsta un termen pe care să-l putem anunța public.

Trebuie spus faptul că până în prezent această categorie de cetățeni avea dreptul să solicite obținerea unui pașaport cu menționarea statului de domiciliu. Și pentru cartea electronică de identitate documentele sunt aceleași ca și la pașaport.

Mai mult, în situația în care cetățenii au deja un pașaport emis de statul român, cu menționarea statului de domiciliu, cartea electronică de identitate poate fi emisă în baza acelui pașaport.

Pe de altă parte, în situația în care cetățenii nu au un astfel de pașaport, trebuie să prezinte un act sau un document emis de autoritățile statului în care și-au stabilit domiciliul, în care se atestă faptul că au rezidența stabilită în acel stat”, a explicat el.

Totodată, directorul DGEP a explicat că în momentul în care un cetățean român își stabilește domiciliul în străinătate, în HUB-ul de servicii al MAI-ului se va genera în mod automat un cont, dacă cetățeanul nu și-a generat anterior un astfel de cont. Prin intermediul acestui cont, cetățeanul va putea să primească notificări, informări de la autoritățile publice ale statului român.

„Totuși, ce trebuie să înțelegem: pentru prima emitere a cărții electronice de identitate, este necesară prezența într-un serviciu public comunitar de evidență a persoanelor și eu apreciez că într-un timp nu foarte îndelungat, la nivelul oficiilor consulare și reprezentanțelor diplomatice ale României din străinătate.

Și minorii care împlinesc 14 ani vor putea cere emiterea unei cărți electronice de identitate și începând cu 2 iunie anul acesta, vom pune în circulație cărți electronice de identitate și pentru grupa de vârstă 0-14 ani, astfel încât să simplificăm, pentru părinții care își doresc o circulație mai facilă cu un document electronic pentru care taxa este mai mică decât cea pentru eliberarea pașaportului, să poată călători în spațiul Uniunii Europene”, a mai spus invitatul la „Apel matinal”.

Beneficiile pe care le pot aduce noile măsuri pentru românii din diaspora

El a mai explicat că cel mai important beneficiu pe care îl poate aduce cartea electronică de identitate pentru cetățenii români din diaspora este interacțiunea de la distanță cu întreaga administrație publică din România, fără a mai fi necesară prezența în vreun ghișeu.

„Cartea electronică de identitate este dotată cu două certificate digitale, unul este utilizat de titular pentru autentificarea în sistemele administrației publice din România și nu numai, cel de-al doilea este utilizat, va fi utilizat pentru semnarea documentelor în raport cu autoritățile publice din România”, a mai explicat directorul DGEP.

Potrivit acestuia, cărțile electronice de identitate au un termen de valabilitate de cinci ani pentru grupa de vârstă 14-18 ani și de 10 ani după vârsta de 18 ani.

„În ceea ce privește datele, trebuie să luăm în considerare că avem două categorii de date: unele care se tipăresc pe ambele fețe ale actului de identitate și altele care care se înscriu în suportul electronic de stocare. Cele pe care le găsim tipărite sunt cele pe care le avem și astăzi, cu excepția domiciliului.

Domiciliul nu va mai fi vizibil pe cartea electronică de identitate, deci în suportul electronic de stocare vom găsi toate datele tipărite pe ambele fețe ale cărții, plus domiciliul sau, după caz, reședința, fotografia, imaginea a două amprente, cele două certificate digitale pe care titularul le va utiliza, unul pentru autentificare, celălalt pentru semnare.

Pe de altă parte, mai regăsim înscrise locul nașterii și prenumele părinților, în format electronic. Acestea sunt categoriile de date care sunt pe de o parte tipărite pe ambele fețe ale cărții electronice de identitate, pe de altă parte înscrise în suportul electronic de stocare”, a mai spus Cătălin Giulescu.

Directorul DGEP a precizat că pentru cetățenii care își stabilesc domiciliul în România, există o opțiune să ceară o carte de identitate simplă. Formatul vizual este același cu cel al cărții electronice de identitate, doar că această carte de identitate simplă nu este prevăzută cu un suport de stocare.Prin urmare, domiciliul se tipărește pe verso-ul cărții electronice de identitate. Însă, acest tip de act de identitate nu are valența de document de călătorie.

Cetățenii români vor putea doar să se identifice, să facă dovada identității cu acest act de identitate. El va fi disponibil începând cu data de 20 mai, în toate serviciile publice comunitare locale pentru evidența persoanelor din România. În prezent, sunt aproximativ 674 de astfel de servicii publice comunitare active.