ANULAREA PREZIDENȚIALELOR DIN 2024: DECIZIA JUDECĂTORULUI DIN PLOIEȘTI, ANULATĂ DE ÎNALTA CURTE

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, vineri, recursurile împotriva deciziei prin care un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a admis suspendarea hotărârii Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024.

Decizia Instanței Supreme este definitivă.

În cererea admisă, joi, de judecătorul din Ploiești, reclamanta susținea că dreptul său de a vota "a fost vătămat" prin hotărârea CCR.

Magistratul Alexandru Vasile a motivat că CCR a acționat "în mod abuziv", atunci când s-a autosesizat din oficiu în legătură cu procesul electoral, încălcând prevederile legale și legea fundamentală.

''Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluționarea definitivă a cauzei. Admite acțiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare'', potrivit minutei deciziei Curții de Apel Ploiești.

La rândul său, Curtea Constituțională a reacționat vineri.

CCR a subliniat că actele sale jurisdicționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate.

Drept urmare, Curtea a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 301/42/2025.

Peste 200 de contestații față de anularea prezidențialelor de anul trecut

Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr. 32/2024.

''În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr. 32/2024'', se arată într-un comunicat.

Hotărârea Curții Constituționale nr. 32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție.

Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr. 32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României, mai precizează CCR.

România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică, evidențiază CCR.

Sentința Curții de Apel Ploiești, singulară

''Toți cetățenii au acces la justiție, însă exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc. Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii'', se mai arată în comunicatul CCR.

Conform CCR, până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată.

Judecătorul trebuie să își exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale

''Independența judecătorului nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) și art.124 din Constituție, să le respecte și să le apere, nu să le încalce. Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției. Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției'', mai arată sursa citată.

Justiția se înfăptuiește în numele legii și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului, mai transmite CCR.

Context

Jurisprudența ÎCCJ referitoare la deciziile Curții Constituționale a României (CCR) a evidențiat, de-a lungul timpului, obligația instanțelor de a aplica hotărârile CCR, subliniind caracterul lor obligatoriu și efectele acestora în sistemul juridic românesc.

ÎCCJ a stabilit că toate instanțele din România sunt obligate să aplice deciziile CCR, inclusiv în materie penală, cum ar fi în cazul prescripției răspunderii penale. Această obligație se aplică și proceselor deschise anterior anului 2018, asupra actelor de procedură care au întrerupt cursul prescripției răspunderii penale anterior primei decizii a CCR. ​

Încălcarea deciziilor CCR de către judecători poate constitui abatere disciplinară, însă doar dacă se dovedește că aceasta a fost făcută cu rea-credință sau gravă neglijență. Această nuanțare a fost introdusă pentru a proteja independența judecătorilor, evitând sancționarea pentru interpretări juridice de bună-credință. ​

Deciziile CCR au caracter definitiv și general obligatoriu, conform legii fundamentale. Singura excepție o constituie avizul emis pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, care are un caracter consultativ.

La 6 decembrie 2024, cu două zile înaintea turului secund al prezidențialelor, Curtea Constituțională a anulat întregului proces electoral.

Hotărârea a fost una fără precedent.