30 IANUARIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ PENTRU NONVIOLENȚĂ ÎN ȘCOLI

Ziua internațională pentru nonviolență în școli pledează pentru o educație permanentă în armonie, toleranță, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolență și pace, scrie Agerpres.

Ziua a fost fondată în 1964, la Mallorca, de poetul spaniol Llorenç Vidal Vidal, fiind influențat de Lanza del Vasto, un discipol direct al lui Gandhi.

Mesajul transmis este: „Iubire universală, non-violență și pace. Iubirea universală este mai bună decât egoismul, nonviolența este mai bună decât violența și pacea este mai bună decât războiul”.

Statisticile UNICEF arată că mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 și 15 de ani se confruntă cu bullying-ul, aproximativ 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 și 15 de ani sunt implicați în lupte fizice.

Aproape 720 de milioane de copii de vârstă școlară trăiesc în țări în care pedeapsa corporală la școală nu este interzisă în totalitate.

În 2019, UNICEF a realizat un sondaj în rândul tinerilor, în care aceștia au fost întrebați despre experiențele lor cu violența în școli. Peste un milion de tineri din 160 de țări au participat la sondaj, iar răspunsul a fost copleșitor, 2 din 3 spunând că sunt îngrijorați de violența din școli și din jurul lor.

Bullyingul în România

În România, bullyingul a fost reglementat legal în 2019, prin Legea nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. „În unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violența psihologică - bullying.”, se arată în legea menționată.

Fiecare unitate de învățământ are obligația de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”.

Violența psihologică sau bullying-ul este definit ca fiind „acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, ce au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale”, se arată în textul legii.

Sursa: AGERPRES