Piața meditațiilor din România ar putea depăși 1 miliard de euro pe an, potrivit unor estimări ale experților și reprezentanților părinților, în timp ce datele fiscale indică venituri declarate mult mai mici.
În 2025, doar 12.503 de contribuabili au declarat la ANAF venituri din activități încadrate în zona meditațiilor și a altor servicii educaționale, în scădere față de cei 12.772 înregistrați în anul precedent.
Doar 5% dintre profesori declară venituri
Datele prezentate arată că numărul persoanelor care declară venituri din această activitate reprezintă o proporție redusă raportată la numărul total al cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.
Problema este că statisticile ANAF nu permit stabilirea exactă a numărului profesorilor care oferă meditații, deoarece cele două coduri CAEN folosite includ și alte activități educaționale. Prin urmare, cifra de 12.503 nu poate fi considerată numărul exact al profesorilor care fac meditații.
Cât costă o oră de meditații
În funcție de oraș, materie și modul în care se desfășoară ședința, prețurile pornesc de la aproximativ 50 de lei pe oră și pot ajunge la 150 de lei. Pentru pregătirea individuală în centre educaționale sau pentru anumite discipline vocaționale, tarifele pot urca până la 200 de lei pe ședință.
Cererea este ridicată în special în anii de pregătire pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat. În ultimii ani, însă, părinții au apelat la meditații și pentru copii aflați la vârste mai mici, inclusiv din ciclul primar.
Estimare de peste 1 miliard de euro
Cătălin Viorel Nan, președintele Federației Naționale a Părinților – Edupart, estimează că piața reală a meditațiilor ar putea ajunge la aproximativ 1,06 miliarde de euro anual, echivalentul a circa 5,3 miliarde de lei.
Calculul pornește de la numărul elevilor de gimnaziu și liceu, procentul estimat al celor care apelează la pregătire suplimentară și un cost mediu anual de 6.234 de lei pentru meditații. Este vorba despre o estimare, nu despre o valoare oficială calculată de ANAF.
Expertul în educație Marian Staș susține, la rândul său, că valoarea reală a pieței este mult peste ceea ce apare în statisticile fiscale. Estimarea sa ajunge la aproximativ 1,2-1,3 miliarde de euro pe an.
Problema fiscalizării
O parte dintre profesorii care oferă meditații lucrează prin centre educaționale, în timp ce alții desfășoară activitatea pe cont propriu. În cazul veniturilor obținute individual, profesorii trebuie să le declare și să achite impozitul aferent.
Numărul declarațiilor a scăzut însă în 2025, deși cererea pentru meditații a rămas ridicată. Specialiștii consultați pun această diferență în legătură cu nivelul redus de fiscalizare a activității.
Un alt indicator invocat în analiza fenomenului este faptul că 78% dintre părinții care au declarat că plătesc pentru meditații au spus, într-un sondaj IRES, că nu au primit bon fiscal. Datele sunt folosite de reprezentanții părinților pentru a susține că piața nefiscalizată este mult mai mare decât cea reflectată în evidențele oficiale.
Meditațiile, între necesitate și inegalitate
Pentru multe familii, pregătirea suplimentară a devenit o cheltuială constantă, mai ales în anii de examen. Reprezentanții părinților atrag atenția că diferențele de venit dintre familii pot crea și diferențe în accesul elevilor la pregătire suplimentară.
În paralel, profesorii trebuie să respecte regulile privind relația cu propriii elevi. Până la finalul anului, cadrele didactice urmează să semneze o declarație de integritate prin care confirmă că nu iau la meditații elevi din clasele la care predau, măsură destinată prevenirii situațiilor de favoritism.
