Ilie Bolojan iese în fața presei după scandalul provocat de legea salarizării. „Acest proiect nu va scădea niciun venit”

Declarațiile șefului Executivului sunt așteptate după ce organizațiile sindicale au anunțat că nu vor mai participa la consultările organizate de Guvern și au cerut retragerea de urgență a proiectului.

„Un proiect depus care nu are probleme este recompensarea personalului din ANAF și din vamă pentru încasările suplimentare pe care le vor realiza, în așa fel încât să fie combătută evaziunea fiscală și să se îmbunătățească colectarea la bugete. Proiectul este avizat de comisie și nu are probleme.

Un al doilea proiect este cel legat de cariera personalului din administrație, atât reglementări care țin de funcționarii publici, dar și de către cei care fac parte din contractual. Este un proiect propus de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, susținut de Ministerul Dezvoltării. Vor mai fi, probabil, observații la acest proiect, în așa fel încât să se clarifice modul în care putem avea o carieră predictibilă a funcționarilor în administrație și, de asemenea, standarde cât mai bune de performanță.

Un al treilea proiect este Codul Urbanismului, un proiect cu impact mare, atât din punct de vedere al administrației localităților din România, dar și din punct de vedere financiar. Are un impact de 970 de milioane de euro. Este în dezbatere în Comisia de Administrație a Camerei Deputaților. Au avut loc discuții în această perioadă și există un acord pentru ca modificările la proiect să se facă, inclusiv aspectele care țin de București, în așa fel încât, cu data de 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire pe teritoriu Capitalei să se facă nu de către primăriile de sector, ci de către Primăria Generală a Capitalei.

Un al patrulea domeniu important este cel legat de decarbonizare. Aici sunt două proiecte de legi. Unul privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, un proiect care reglementează că guvernele României vor veni cu scheme de finanțare a înlocuirii încălzirii pe lemne cu randamente scăzute, cu alte forme de încălzire, pompe de căldură, geotermal, fotovoltaic și așa mai departe, în așa fel încât lemnul care se taie din pădurile României și poate fi înlocuit printr-o folosire mai eficientă sau prin alte sisteme de încălzire să fie într-o cantitate mai mică. De asemenea, s-a propus un proiect legat de reglementări privind proiectele pe hidrogen, pentru viitor și un jalon din PNRR”, a spus Ilie Bolojan în deschiderea conferinței de presă.

 Legea ANI

„Un alt domeniu important este cel legat de incompatibilități, de Agenția Națională de Integritate, unde avem un proiect depus de domnul ministru și senator Predoiu.

De asemenea, un proiect care n-a fost, din păcate, încă finalizat, este cel legat de salarizare. Discuțiile pe salarizare au continuat și astăzi, vor continua și mâine. Și dacă e să fac o apreciere personală, consider că în faza în care suntem, este puțin probabil să avem o dezbatere a acestui proiect săptămâna viitoare. Consider că în două-trei zile discuțiile ar putea fi încheiate, în așa fel încât, într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, în prima săptămână, Parlamentul să discute și această lege foarte importantă.

Aș spune câteva aspecte legate de PNRR cu două punctaje legate de Legea salarizării și de cea privind incompatibilitățile. Așa cum știți, acest program important de investiții al Uniunii Europene, cel mai mare program de investiții al Uniunii, nu este în sine pentru noi un scop, să-l bifăm, ci este un instrument de dezvoltare al României și al tuturor țărilor europene, de consolidare a sistemelor publice, de dezvoltare a infrastructurii, dar și de stabilire a unor mecanisme prin care toate sistemele noastre să fie mai puternice și mai reziliente.

Asta înseamnă că, adoptând aceste proiecte de legi, ne intră direct granturi, care cumulat în următoarele trei luni înseamnă 1,6 miliarde plus 3 miliarde, deci 4,6 miliarde euro. Asta înseamnă consolidarea încrederii, pentru că acest program a fost asumat de către toate guvernele României din 2021, deci de către toată clasa politică, și asta înseamnă încredere pentru România, încredere în respectarea angajamentelor și în seriozitatea noastră. Dar, așa cum v-am spus, înseamnă și o societate care este mai așezată, care este bazată pe reguli, pentru că fiecare proiect de lege care înseamnă reformă, introduce reguli, stabilește mecanisme care nu mai permit abordările discreționare și care stabilesc că lucrurile cât se poate de clare”, a continuat Ilie Bolojan.

Legea salarizării

„De asemenea, un proiect care n-a fost, din păcate, încă finalizat, este cel legat de salarizare. Discuțiile pe salarizare au continuat și astăzi, vor continua și mâine. Și dacă e să fac o apreciere personală, consider că în faza în care suntem, este puțin probabil să avem o dezbatere a acestui proiect săptămâna viitoare. Consider că în două-trei zile discuțiile ar putea fi încheiate, în așa fel încât, într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, în prima săptămână, Parlamentul să discute și această lege foarte importantă.

Aș spune câteva aspecte legate de PNRR cu două punctaje legate de Legea salarizării și de cea privind incompatibilitățile. Așa cum știți, acest program important de investiții al Uniunii Europene, cel mai mare program de investiții al Uniunii, nu este în sine pentru noi un scop, să-l bifăm, ci este un instrument de dezvoltare al României și al tuturor țărilor europene, de consolidare a sistemelor publice, de dezvoltare a infrastructurii, dar și de stabilire a unor mecanisme prin care toate sistemele noastre să fie mai puternice și mai reziliente.

Asta înseamnă că, adoptând aceste proiecte de legi, ne intră direct granturi, care cumulat în următoarele trei luni înseamnă 1,6 miliarde plus 3 miliarde, deci 4,6 miliarde euro. Asta înseamnă consolidarea încrederii, pentru că acest program a fost asumat de către toate guvernele României din 2021, deci de către toată clasa politică, și asta înseamnă încredere pentru România, încredere în respectarea angajamentelor și în seriozitatea noastră. Dar, așa cum v-am spus, înseamnă și o societate care este mai așezată, care este bazată pe reguli, pentru că fiecare proiect de lege care înseamnă reformă, introduce reguli, stabilește mecanisme care nu mai permit abordările discreționare și care stabilesc că lucrurile cât se poate de clare”

Unul din proiectele cele mai dificile care a fost asumat în urmă cu 4 ani dar pasate de toate guvernele a fost, este cel legat de legea salarizării. Așa cum știți, el trebuia adoptat anii trecuți, dar, din păcate, fiind un proiect dificil, pe care oricum în faci, nu poți mulțumi toate categoriile care sunt impactate, el a fost amânat, dar am considerat că, chiar dacă suntem pe ultima sută de metri, noi nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci să prioritizăm interesul României.

Și este o lege care introduce mai multă echitate în salarii, este o lege care este gândită conform puterii actuale a economiei românești, fără să mai recurgem la împrumuturi care depășesc suportabilitatea României. Și este un mecanism stabil, care înseamnă că avem o valoare de referință, care se indexează în funcție de dinamica economică, iar salariile ar urma să crească conform creșterii economiei.

De asemenea, este un proiect care face ca cei care sunt rămași în urmă din punct de vedere al salarizării, pentru că avem foarte multe discrepanțe în sectorul public din punct de vedere al salarizării, să-i ajungă în timp din urmă pe cei care astăzi, prin diferite mecanisme, sporuri. Alte aspecte de genul acesta au salarii mult mai mari, generând foarte multe discrepanțe în sectorul public și nemulțumiri atât din interior, dar și din sectorul privat.

Gândiți-vă că avem ministere care astăzi au un nivel de salarizare dublu decât alte ministere, în timp ce oamenii care lucrează în fiecare dintre aceste ministere fac aproximativ aceeași muncă. Aș puncta că prin acest proiect nu va scădea niciun venit, pentru că acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual, se vor oferi compensații, iar la final, în forma în care este propus, vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de aceste salarii mărite vor fi ajunși din urmă de cei două treimi.

Aș face câteva precizări financiare, ca lucrurile să fie cât se poate de clar înțelese.

Noi am ajuns cu acest proiect pornind de la o realitate economică și anume faptul că anul acesta avem o sumă estimată, un plafon de cheltuieli de personal pentru salariile angajaților din sectorul public, de 166 de miliarde, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB-ul României, iar anul viitor, prevederea bugetară care limitează plafonul de personal era de 7,9% din PIB, urmărind să scadă această pondere, ceea ce reprezintă aproximativ 174 de miliarde. Pe această cifră, deci pe diferența dintre 174 și 166, 8 miliarde, dacă vă aduceți aminte, partidele care au făcut parte din fosta coaliție au semnat un acord sub patronajul președinției, în care se angajau că vor continua discuțiile și vor susține acest proiect în așa fel încât, pe de o parte, România să încaseze cele 760 de milioane de euro, și, pe de altă parte, să avem o lege de salarizare mai echitabilă, mai corectă în anii următori.”

Discuțiile cu sindicatele

„Au început după acest acord discuțiile cu sectoarele bugetare. În baza acestor discuții, Ministerul Muncii a constatat problemele care au apărut din aceste discuții, pentru că legea este complexă, sunt tot felul de aspecte care țin de gradații și așa mai departe. De asemenea, au văzut care sunt așteptările și, la final, după această rundăă de discuții, propunerea pe care Ministerul Muncii a făcut-o a fost ca ambleopa salarială să crească cu o valoare mai mare.

Asta înseamnă că au fost purtate discuții cu reprezentanții Comisiei Europene în așa fel încât să ajungem la un acord care, pe de o parte, să țină cont de angajamentele României de a ne controla deficitul, de a-l scădea în anii următori, pe de altă parte, să ne încadrăm în țintele care sunt stabilite. Și atunci s-a acceptat un plafon de aproximativ 12 miliarde, 12,1 miliarde, care reprezintă 8,1% din PIB, adică un fond de salariu ceva mai mare, nu 7,9, dar reprezintă creșterea efectivă nominala PIB-ului, adică o creștere cu 7,3%, așa cum este stabilită.

Ca atare, în baza acestor discuții, sigur, au continuat negocierile în grupul mediat de domnul consilier prezidențial Burnete și în aceste zile, și sigur, pe parcurs, au apărut discuții legate de drepturile salariale stabilite prin hotărâi judecătorești, cum vor fi ele onorate, de actele subsecvente care trebuie publicate în aplicarea legii și de alte aspecte care țin de lucrul acesta.

Consider că adoptarea acestui proiect este un lucru important pentru România. Nu e un proiect perfect, nu poți să ai proiecte perfecte pe astfel de legislații, dar aduce predictibilitate, aduce mai multă echitate, iar în termeni de impact financiar, neadoptarea proiectului, în primul rând, ne aduce o pierdere importantă de 770 de milioane de euro, dar nu face nicio economie la cheltuielile salariale.

De ce? Pentru că să vă gândiți că dacă acest proiect nu se aplica, indiferent ce guvern ne vom avea în toamna acestui an, începând cu data de 1 ianuarie, vor fi indexate salariile. Cu ce valoare vor fi indexate? Cel puțin cu inflația pe un an de zile, pentru că, așa cum știți, de un an de zile avem o inflație cumulată, sunt plafonate salariile, iar o indexare cu o cifră de aproximativ 7% de exemplu, ne duce exact la această creștere de 12 miliarde. Prin urmare, nu doar că nu vom avea niciun fel de economie, dar nedreptățile care astăzi sunt și inechitățile vor fi și mai mult potențate, pentru că va fi o creștere, cei care au mult mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au mai puțin vor primi și mai puțin. Cumulat, așa cum am spus, cu pierderea acestei sume importante.

Și sper că în al 12-lea ceas vom găsi înțelepciunea necesară ca în loc de slogane, de lucruri care sună bine, de așteptări care nu pot fi onorate decât în măsura posibilităților economice, să venim cu soluții realiste și aceste discuții care au avut loc în aceste zile, consider că au arătat care sunt soluțiile și cei care au soluții de dat, care găsesc alte posibilități, cred că este corect să le spună, dar a nu vota un proiect nu este o soluție pentru România în anii următori.”