„Știind că legea este în proces de modificare, ar fi trebuit Primăria Capitalei să analizeze toate consecinţele ce decurg din declanşarea unui asemenea referendum, nu doar să-l declanşeze”, a spus Toni Greblă.
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, invitat la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, vineri, 8 noiembrie, a spus că declanșarea referendumului din Capitală a fost făcută într-o situație „absolut inedită” și a explicat care sunt problemele cu organizarea acestuia.
Consiliul General al Capitalei a aprobat, pe 21 octombrie, organizarea unui referendum local pe data de 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.
„Modificând legea, în Parlament nu s-a analizat şi legea pentru alegerea Preşedintelui României, care are prevederi diferite faţă de legea de organizare a unui referendum.
În plus, suntem într-o situaţie absolut inedită, în care Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în ultima lui şedinţă, înainte de a se desfiinţa, de a-şi încheia mandatul, a adoptat o hotărâre prin care a declanşat referendumul pe data de 24 noiembrie, dar, între timp, a intrat în vigoare o altă lege pentru organizarea referendumului şi, evident că, există un alt Consiliu General la Municipiul Bucureşti.
Nu numai că nu a fost reconfirmată, să zic, această intenţie de organizare a referendumului, dar concomitent cu hotărârea prin care a fost declanşat referendum, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la iniţiativa primarului, trebuia să adopte o hotărâre pentru a stabili bugetul de venituri şi cheltuieli şi calendarul principalelor acţiuni care se desfăşoară pentru organizarea referendumului.
Aceste două acte ale Consiliului General, fie cel vechi, fie cel nou, nu există nici astăzi când vorbim. Drept urmare, nicio instituţie a statului, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Autoritatea Electorală Permanentă, Monitorul Oficial, rezervele de stat, primăriile de sector nu au prevăzute sumele pentru desfăşurarea acestei activităţi, aceste activităţi trebuind să fie comandate şi plătite cu avizele respective de către Primăria Capitalei.”, a spus președintele AEP, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.
„Mai sunt şi alte lucruri de armonizat”
De asemenea, președintele AEP a spus că mai sunt și alte lucruri de armonizat cu privire la organizarea referendumului din București, inclusiv cine ce autoritate sau organism centralizează rezultatul votului la referendum şi cine îl validează, pentru că în Legea referendumului se zice că aceste activităţi sunt realizate de către Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti.
„În Legea pentru alegerea preşedintelui nu există Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti, există numai birouri de sectoare. Acestea toate necesitau o abordare profesionistă, fără patimă politică şi fără alte interese. Nu am avut, mă rog, Primăria nu a înţeles necesitatea de a avea un buget de venituri şi cheltuieli ş.a.m.d., nu intru în amănunte.
Toţi participanţii am putut să auzim de la primarul general ca astăzi va adresa o solicitare în scris atât Autorităţi Electorale Permanente, cât şi Biroul Electoral Central, căruia domnul primar general îi trasează sarcina de a centraliza şi referendumul, rezultatul referendumului.
Repet, este un referendum local. Referendumul, dacă se organizează într-un sat al unei comune din nu ştiu care judeţ, trebuie să constituim un Birou Electoral Central care să valideze rezultatul acesta, se poate şi aşa, dar pentru asta trebuie să existe o prevedere legală.”, a mai spus Toni Greblă.
Președintele AEP, despre întrebările puse în cadrul referendumului din București
Totodată, președintele AEP a subliniat că la un referendum local, întrebările se pun cu scopul de a rezolva o problemă controversată în comunitatea respectivă şi care poate să fie rezolvată de către consiliul general sau consiliul local al respectivei unităţi administrativ-teritoriale. Însă, cel declanșat pentru București se referă la probleme ce necesită modificări legislative.
„Întrebările care au fost puse în acest posibil referendum se referă la impozitele şi taxele Municipiului Bucureşti care ar trebui să fie colectate de Primăria Capitalei şi la modificarea situaţiei în ceea ce priveşte eliberarea autorizaţiilor de construcţie.
Amândouă aceste probleme necesită modificări legislative, iar unele practici în materie de referendum ale Comisiei de la Veneţia şi în situaţia în care referendumul ar fi valabil sau valid, nu este… Să fie făcute pe o problemă care nu este de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale, ci a Parlamentului.
Astfel încât înainte de a declanşa un referendum, ştiind că legea este în proces de modificare, ar fi trebuit Primăria Capitalei să analizeze toate consecinţele ce decurg din declanşarea unui asemenea referendum, nu doar să-l declanşeze, după care, nu are buget, nu are program de venituri, de activităţi, un calendar de activităţi, nu există un comitet tehnic, o comisie tehnică, nu ştiu cum se poate numi la primărie, care să se ocupe de activităţile care trebuie desfăşurate pentru organizarea referendumului.”, a adăugat Toni Greblă.
El a subliniat că procesele verbale care stabilesc rezultatul referendumului ar trebui să meargă la Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti, conform legii. Însă, acesta nu există pe noua lege.
Sursa: Newsinn
